Vai al contenuto

Provincie di Udin

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Provincie di Udin
Steme de provincie
Non ufiziâl: Provincia di Udine
Regjon: Friûl-Vignesie Julie
Cjâf lûc: Udin
Superficie: 4.905 km²
Abitants: 528.441 ab.
Densitât: 107,44 ab./km²
Comuns: 131 – liste
Targhe: UD
Sît istituzionâl

La provincie di Udin e jere la plui grande e la plui popolade des provinciis de regjon aministrative Friûl-Vignesie Julie.

La provincie e à smitût di puartâ indenant lis sô funzions dal 22 di Avrîl 2018, cuant che e fo mitude in licuidazion. Al dì di vuê e je sede dal ent di decentrament regjonâl di Udin, che al à i so stes confins e a à cjapât sù ciertis sô struturis.

La provincie di Udin e confinave a nord cu l'Austrie, a ovest cu la provincie di Pordenon, chê di Belun e di Vignesie, a est cun chê di Gurize e cu la Slovenie.

Il teritori al è montagnôs a Nord, dividût inte regjon de Cjargne a Nord-Ovest e la Val Cjanâl a Nord-Est. A Sud de zone montagnose al è il Friûl di Mieç, cun al centri il cjâf lûc provinciâl, Udin. La citât di Udin e domine la planure furlane, che e si distint fin tal Mâr Adriatic, dulà che si cjatin lis marinis di Maran e di Grau .

La provincie e nassè intal 1797, daspò de concuist di Napoleon Bonaparte. Intal 1815 passà al Ream Lombart-Venit cul non di Provincie dal Friûl, sot dal domini asburgjic. Intal 1866 sucedè l'anession al Ream d'Italie.
Cirche dôs tiercis dal toc ocidentâl de provincie si distacarin intal 1968, formant in chest mût la provincie di Pordenon, la cussì-clamade Diestre Tiliment.

Tal 2004 cuntun referendum si vev di selzi si distacâ la provincie di une gnove provincie, cun dentri la Cjargne, il Glemonês e il Tarvisian

La provincie e je al dì di vuê mitude in licuidazion dal 22 di Avrîl 2018. Lis sô funzions della Provincia a son cumò de Regjon e dai Comuns.

Inte provincie di Udin a vivin cirche 530 mil abitants, scuasit centmil intal cjâf lûc.

Il furlan al è lenghe uficiâl insiemit al talian, e al è fevelât da cirche 600 mil personis.
A esistin minorancis di sloven, fevelât da uns 10 mil personis dilunc dal confin con la Slovenie, da Tarvis fin te zone a Est di Cividât.
Il todesc al è fevelât inte Val Cjanâle tai paîs di Sauris, Tamau e Sapade a (sauran, tamavês e sapadìn).

Comun Popolazion
Aquilee 3 441
Atimis 1 861
Bagnarie 3 577
Basilian 5 353
Bertiûl 2 577
Bicinins 1 922
Bordan 789
Buie 6 627
Buri 4 039
Cividât 11 378
Cjamin dal Tiliment 1 660
Cjampfuarmit 7 679
Cjamplunc Tapoian 1 210
Cjarlins 2 790
Cjassà 2 911
Cjasteons di Strade 3 866
Cjavaç 1 087
Cjopris e Viscon 620
Codroip 15 806
Colorêt di Montalban 2 231
Comelians 532
Cosean 2 247
Cuar di Rosacis 3 269
Çarvignan 13 409
Çurçuvint 696
Dael 2 272
Davâr 2 010
Damâr 841
Darte 2 243
Dartigne 2 877
Dignan 2 389
Dimpeç 1 030
Dogne 192
Drencje 134
Enemonç 1 351
Faedis 3 014
Feagne 6 279
Flaiban 1 197
Flumisel Vile Visintine 6 408
For Davôtri 642
For Disore 1 027
For Disot 620
Forgjarie 1 826
Glemone 11 141
Gonârs 4 790
Grimàc 374
Lauc 784
Lignan 6 447
Listize 3 885
Lusevare 700
Magnan 2 366
Maian 6 051
Malborghet e Valbrune 969
Manzan 6 581
Maran 1 963
Martignà 6 796
Merêt di Tombe 2 709
Montenârs 558
Mortean 5 045
Muçane 2 641
Mueç 1 814
Muimans 1 648
Murùs 2 391
Nimis 2 778
Osôf 3 006
Pagnà 5 044
Palaçûl 3 008
Palme 5 409
Paluce 2 372
Pasian di Prât 9 375
Paulâr 2 737
Paulêt 5 572
Pavie 5 698
Pontêbe 1 503
Porpêt 2 650
Pradaman 3 536
Prât 927
Premariâs 4 187
Preon 266
Prepot 809
Prissinins 1 484
Pucinie 2 595
Puçui 6 880
Pulfar 1 033
Ravasclêt 560
Raviei 508
Reane dal Roiâl 5 032
Remanzâs 6 066
Resie 1 091
Resiute 315
Rigulât 502
Rivignan Teôr 6 403
Rivis d'Arcjan 2 479
Roncjis di Tisane 2 054
Rude 2 995
Ruvigne 3 023
San Denêl 8 072
San Lenart 1 161
San Pieri dai Sclavons 2 223
San Vît de Tor 1 333
San Vît di Feagne 1 682
San Zorç di Noiâr 7 681
San Zuan dal Nadison 6 117
Sante Marie la Longje 2 417
Sapade 1 315
Sauris 419
Savogne 482
Scluse 703
Sedean 3 937
Soclêf 941
Stregne 398
Sudri 1 371
Taipane 679
Talmassons 4 144
Tarcint 9 095
Tarvis 4 577
Tavagnà 14 262
Tierç di Aquilee 2 881
Tisane 13 647
Tor di Zuin 2 969
Torean 2 213
Trasaghis 2 298
Trep Grant 1 741
Trep Liussûl 784
Tresesin 7 609
Trivignan 1 689
Tumieç 10 570
Udin 98 287
Vençon 2 230
Verzegnis 906
Vildivar 2 830
Vile di Cjargne 2 222
Visc 775
Zui 1042