Sari la conținut

Jamaica

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jamaica
Jamaica
Jumieka (Creola jamaicană⁠(d))
Jamaica (engleză)
DrapelStemă[*]​
DrapelStemă[*]
Deviză"Out of Many, One People" (engleză)
"Din cei mulți, un popor"
Geografie
Suprafață 
 - totală10.991 km² (locul 166)
Apă (%)1,5
Cel mai înalt punctBlue Mountain Peak[*][[Blue Mountain Peak (mountain in Jamaica)|​]] (2.256 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punctMarea Caraibilor (0 m) Modificați la Wikidata
Cel mai mare orașKingston
VeciniRegatul Unit Modificați la Wikidata
Fus orarUTC−5
Populație
Densitate252 loc/km²
 - Estimare 20112.697.983
Limbi oficialeengleza
EtnonimJamaican
Guvernare
Sistem politicMonarhie constituțională
MonarhCharles al III-lea
GuvernatorSir Patrick Allen
Prim-ministruAndrew Holness
LegislativParlamentul
Camera superioarăSenatul
Camera inferioarăCamera Reprezentaților
CapitalaKingston
Istorie
Independența față de Regatul Unit
declarată6 august 1962
Economie
PIB (PPC)2012
 - Total25,317 miliarde $
 - Pe cap de locuitor9.199 $
PIB (nominal)2012
 - Total15,569 miliarde $
 - Pe cap de locuitor5.657 $
Gini (2004)45,5 (mediu)
IDU (2013) 0,715 (ridicat) (locul 96)
MonedăDolar jamaican (JMD)
Coduri și identificatori
Cod CIOJAM Modificați la Wikidata
Prefix telefonic+1-876
ISO 3166-2JM
Domeniu Internet.jm
Prezență online
site web oficial
hasthtag

Jamaica este o țară insulară din Marea Caraibilor, și a treia cea mai mare insulă din Antilele Mari. Insula are o suprafață de 10.991 km², și se află la 145 km sud de Cuba, și 191 km vest de Hispaniola, insula pe care se află Haiti și Republica Dominicană. Jamaica este a cincea cea mai mare insulă din Caraibe.[2]

La început, insula a fost locuită de oamenii Arawak și Taíno, după care, odată cu ajungerea lui Cristofor Columb din 1494 în America, a venit dominația spaniolă. Denumit Santiago, a fost colonie spaniolă până în 1655, când Anglia (mai târziu Marea Britanie) a cucerit insula și a redenumit-o Jamaica. Sub conducere britanică, Jamaica a devenit unul dintre cei mai mari exportatori de zahăr, economia plantațiilor bazându-se pe sclavii importați din Africa, și mai târziu, pe forța de muncă chineză și indiană. Emanciparea cu drepturi depline le-a fost acordată sclavilor în 1838, iar țara și-a câștigat independența față de Regatul Unit pe 6 august 1962.[3]

Cu o populație de 2,8 milioane de locuitori, Jamaica este a treia cea mai populată țară anglofonă din America, după Statele Unite și Canada, și a patra cea mai populată țară din Caraibe. Capitala, și cel mai mare oraș, se află la Kingston. Orașul are o populație de 937.700 de locuitori.[4][5] Jamaicanii sunt, în mare parte, descendenți ai africanilor, dar există și europeni, chinezi, indieni, și alte minorități multi-rasiale.[6]

Jamaica este membră a Comunității Națiunilor, monarh și șef de stat fiind regele Charles. Reprezentantul acestuia, stabilit în această țară, este guvernatorul Patrick Allen. Prim-ministrul Jamaicăi este Portia Simpson-Miller. Jamaica este o monarhie constituțională, puterea legislativă aflându-se în mâinile Parlamentului, care este format dintr-un Senat și dintr-o Cameră a Reprezentaților.[7][8][9][10]

Locuită în vechime de indieni arawaki, a fost descoperită de Cristofor Columb la 5 mai 1494. În secolul al XVI-lea, Spania a început colonizarea insulei aducând sclavi negri din Africa pentru munca pe plantațiile de zahăr. Din anul 1665, a devenit posesiune engleză. În 1944, Jamaica a adoptat prima constituție, iar în 1953 și-a câștigat autonomia. Din ianuarie 1958, Jamaica a făcut parte din Federația Indiilor de Vest, componentă a Imperiului britanic. În urma referendumului din septembrie 1961, ea a ieșit din Federație, iar la 6 august 1962 a devenit independentă. Șeful statului este regina Marii Britanii, reprezentată de un guvernator general numit de ea la recomandarea primului ministru al Jamaicăi.

Jamaica este un stat situat între America Centrală si America de Sud (Arhipelagul Antilelor Mari). Suprafața: 10.991 km². Procentajul de apă: 1,5%. Relieful Jamaicăi este constituit, în cea mai mare parte, dintr-un podiș calcaros, mărginit de culmi muntoase în nord și est (altitudinea maximă: 2.256 m - vârful Blue Mountain) și de câmpii litorale în sud și vest.

Diviziuni teritoriale

[modificare | modificare sursă]

Statul Jamaica este organizat, din punct de vedere administrativ, în 14 parohii grupate în trei comitate, care nu au valoare administrativă:

Parohiile statului Jamaica
  Parohia Suprafața
(km²)
Populația
(2010)
Reședința parohiei
Comitatul Cornwall
1 Hanover 450,4 68.000 Lucea
2 Saint Elizabeth 1.212,4 148.000 Black River
3 Saint James 594,9 200.000 Montego Bay
4 Trelawny 874,6 74.000 Falmouth
5 Westmoreland 807 141.000 Savanna-la-Mar
Comitatul Middlesex
6 Clarendon 1.196,3 237.024 May Pen
7 Manchester 830,1 190.000 Mandeville
8 Saint Ann 1.212,6 166.762 Saint Ann's Bay
9 Saint Catherine 1.192,4 615.560 Spanish Town
10 Saint Mary 610,5 115.000 Port Maria
Comitatul Surrey
11 Kingston (parohie) 21,8 96.052 Kingston
12 Portland 814 81.000 Port Antonio
13 Saint Andrew 430,7 555.828 Half Way Tree
14 Saint Thomas 742,8 100.000 Morant Bay
  Jamaica 10.990,5 2.847.232 Kingston

Flora și fauna

[modificare | modificare sursă]

Flora statului Jamaica este reprezentată, în mare parte, de vegetația montană și de savană. 19% din întreaga suprafață a Jamaicăi este ocupată de pădurile tropicale, care cuprind sute de specii de amfibieni (prezenți pe tot teritoriul Jamaicăi), reptile, păsări, un număr redus de mamifere, plante ierboase, arbuști și arbori.

Economia Jamaicăi este bazată pe exploatări miniere, agricultură și turism. PIB (2008): 14,4 miliarde $ (18% din agricultură, 17,7% din industrie, 64,3% din servicii). PIB/loc.: 5.335 $. Se extrag bauxită (este al treilea producător de bauxită de pe Glob), minereuri de fier, mangan, metale colorate. Funcționează mici întreprinderi de prelucrare a materiei prime industriale și agricole. Se cultivă: trestie de zahăr, arbori de cafea și de piper, bananieri, plante citrice, orez, grâu, porumb, batați, manioc, tutun, cânepă (ganja, herb). Se practică creșterea animalelor pentru carne și lapte. De asemenea, turismul reprezintă principalul venit intern al țării, astfel că plajele sunt des asaltate de mulți turiști. Se produc ciment, textile, zahăr, rom, conserve. Pescuitul este practicat intens. Exportă bauxită, alumină, rom, cafea, zahăr, piper. Importă mijloace de transport, combustibili, echipamente și utilaje industriale. Comerț extern cu Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Franța, Germania ș.a. Căi ferate: 400 km. Căi rutiere: 16.735 km.

În anul 2001, Jamaica înregistra o populație de 2.607.631 locuitori, în 2002, 2.680.000 locuitori, în 2007, 2.682.100 locuitori, în 2008, 2.804.334 locuitori, în 2009, 2.695.164 locuitori, iar în 2010, 2.847.232 locuitori. După statisticile de mai sus se poate constata că rata creșterii anuale a populației este pozitivă (+ 0,8%). Densitatea (2010): 252 locuitori/km². În următorul tabel sunt prezentate cele mai populate orașe ale Jamaicăi (în ordine descrescătoare):

Rang Numele orașului Populația (2010)
1 Kingston (capitala) 944.964 locuitori
2 Montego Bay 175.127 locuitori
3 Spanish Town 162.359 locuitori
4 Mandeville 72.000 locuitori
5 May Pen 60.000 locuitori
  1. ^ Statistical Institute of Jamaica 
  2. ^ „Top 5 Largest Countries in the Caribbean”. Aneki.com. Accesat în . [nefuncționalăarhivă]
  3. ^ „Independence”. Jis.gov.jm. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Population of Kingston, Jamaica”. Population.mongabay.com. . Accesat în . 
  5. ^ „Jamaica – Largest Cities”. GeoNames. Accesat în . 
  6. ^ „A page of Jamaican migration history - Columns”. JamaicaObserver.com. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „About the Office of the Prime Minister | Government of Jamaica - Office of the Prime Minister”. Opm.gov.jm. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Queen and Jamaica”. Royal.gov.uk. Accesat în . 
  9. ^ „JAMAICA: Constitution of 1962”. Pdba.georgetown.edu. Accesat în . 
  10. ^ „Jamaica country profile”. BBC News. . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Detalii guvernmentale
Informații generale